UE evalueaza justitia

Saptamana asta e cu belea. Iar vine o misiune de la UE sa ne evalueze. Noroc ca au inventat europenii un mecanism de monitorizare pentru perioada de 3 ani de la aderare, sa ne mai ameninte ptuin pentru a mai reforma cate ceva. Care aderare a fost cam pe ochi frumosi, din cate s-a vazut dupa.
In afara de oficialitati, cei de la misiune se vor intalni si cu alti actori din mediul juridic, poate magistrati individual, poate si presa, dar sigur cu ong-isti. Insa pentru prima data, va avea si Gherila Virtuala un cuvant de spus. Si va fi unul din ala care va durea pe cine trebuie.
Umbla un zvon printre noi cum ca la misiunea anterioara, de acum cateva luni, expertii europeni ar fi fost urmati indeaproape de ... oameni de bine din Romanica, probabil pentru a nu se rataci prin Bucuresti. Ii asiguram pe baietii cu ochi albastri ca noi ne vom lua toate precautiile necesare.

Procurori pe ape

Se zica ca e greu sa conduci un parchet. Si trebuie sa fie si mai greu cand esti procuror general (16 in total, pentru tot atatea curti de apel). Si se mai zice ca schimbul de experienta nu strica. Motiv pentru care, in mod neregulat, au loc intalniri intre procurorii generali. Apelul pentru adunarea generalilor o face fie generalul suprem, adica seful PICCJ (Codruta, in speta), fie CSM-sectia de procurori.

Cica pentru a acoperi toate zonele din Romanica, procurorii generali schimba de fiecare locatia. Ultima intalnire pentru care s-a raspuns prezent a avut loc la Craiova. Intalnirea trebuia sa dureze vreo 3 zile. Dupa ce prima zi s-a consumat anost cu sositul, in prima seara oamenii au schimbat rapid impresii despre procuratura romana, au ajuns la concluzia ca totul e bine, ei lucreaza pentru patrie, CSM e un adevarat sprijin si ca mai rabda putintel dictatura doamnei de la centru.

In celelalte zile, sefii parchetelor s-au gandit sa sa implice in activitati de ecologizare, drept pentru care 2 zile au dat o raita pe Dunare: barci cu motor, ciorba de peste, gratare si bere, rasete galagioase, bancuri desucheate au facut parte din atmosfera salbatica a justitiei..ptiu!, a Dunarii. La sfarsit si-au dat mana, s-au pupat (serios!) si au stabilit urmatoarea intalnire la Oradea.

Afland de cum se desfasoara intalnirile astea, generalul suprem le-a taiat ratia de buna dispozitie. De acum, la munca. Desi, daca domnii ar sti sa foloseasca netu`, ar pune-o de-un colhan prin web-cam.

Anti-anticoruptia

Sunt naucit de-a dreptul. Sa mor daca mai stiu pentru ce lucrez. Saptamana asta tocmai s-a spus ca in Romanica nu a fost si nu este coruptie. Deduc ca nici nu va fi...

Presedinta CSM, Lidia Barbulescu, a declarat fara nicio jena ca nu avem coruptie, si ca asta ar fi doar inventia presei. Declaratia ei nu se bazeaza insa pe nimic, decat pe perceaptia personala, care nu are nicio valoare pentru un jurist, ci e demna doar de politicieni.
Practic, prin declaratia sa, madam B. ignora atentionarile de ani de zile din presa romaneasca, studiile care atesta ca suntem perceputi drept statul cel mai corupt din UE, raportarile negative de la Bruxelles, declaratiile unor ambasadori in Romania.
Dar, mai mult, madam B. da cu piciorul in activitatea propriilor sai colegi: numai la ICCJ in ultimii 2 ani au ajuns peste 70 de dosare pe Legea 79/2000, 174 cu luare de mita, 36 pe dare de mita, 146 pe trafic de influenta. Iar daca ar fi sapat putin in Biroul de statistica al CSM, ar fi gasit date despre sute de dosare de coruptie instrumentate in fiecare an in tara. De asemenea, putea sa discute pe acest subiect cu fiica dumneai, care a lucrat la INC, institutie unde s-au cheltuit aiurea bani pe tot felul de studii, printre care si pe coruptia din Romania.

Faptul ca a existat o reactie dojenitoare a TI si un comentariu hazliu-amar in presa nu ma satisface cu nimic. Pentru ca nu mai inteleg nimic.

Pe de o parte, tot ce tine de justitie neaga coruptia: CSM prin vocea suava a doamnei B. spune ca nu exista coruptie, CC da o decizie antologica cum ca parlamentarii trebuie sa isi dea aviz singuri sa fie cercetati penal, ICCJ adopta o decizie in interesul legii pe care mi-e si frica sa o citesc.

In acelasi timp, ministrul justitiei sustine eforturile anticoruptie, DNA-istii si DGA-istii muncesc ca prostii (deci, degeaba), CSM aproba raportul de activitate al DNA care trebuia discutat in februarie cum spune legea si care trebuia prezentat in Parlament ceea ce pariu fac ca nu se va intampla, instantele dau hotarari de condamnare pe coruptie, iar Bruxelles recunoaste ca aderarea Romaniei a fost o greseala si parlamentele Europei fac presiuni sa fie activata clauza. Ei, hasti!, v-ati legat cu noi la cap, suportati-ne de acum! Plecati voi din UE, ca noi nu avem de gand!

.

PS. Daca citesc acest articol, incep sa inteleg si eu ca da, intr-adevar, la noi nu exista coruptie. Si nici corupti, daca ma uit la o alta doamna, H. Pentru ca acolo ziaristii scriu doar fabulatii. Care in niciun caz nu au cum sa se produca in Romanica. De aceea, ma gandesc ca am sa judec iar numai gainarii. Noroc ca voi fi platit la fel.

Ce mai spun blogurile

Cei semnati:

Aici judecatorul Gabi Balasa ne spune ca lumea nu e perfecta. Intr-adevar, daca ar fi, nu s-ar mai povesti.

Aici, grefierul Lucian Cosmin solicita trezirea din somnul cel de moarte a celor ce o slujesc pe Themis. Prozaic!

Aici judecatoarea Sonia Cososchi ne traduce o decizie recenta CEDO despre dreptul la tacere. Noi pregatim un material despre `legea tacerii` din justitie.

Aici procurorul Catalin Damaschin se pare ca e de acord cu eliminarea interviurilor ca metoda de admitere in magistratura.

Aici judecatorul Cristi Danilet e contra blogerilor anonimi. Ei, si ce?!

Aici grefierii din Projust solicita inceperea negocierilor asupra noului contract colectiv de munca la nivel de ramura.

Aici, Alexandrina Radulescu, membru CSM, vrea mai mult de lucru. Dupa stiinta noastra, cazul e unic.

Aici judecatorul Sergiu Leon Rus ne spune ca problemele justitiei incep de sus. Acolo unde avem si noi baieti `destepti`...

Aici procurorul Demis Sparios este revoltat de judecatorii care interpreteaza legea cum vor si de cei servili presedintilor de instante.

Cei anonimi:

Aici, AvocatinRomania ne spune ca avocatii sunt niste profitori, iar unii judecatori sunt cam incompetenti.

Aici, AvocatulAnonim ne spune ca pentru a obtine oficii, trebuie sa platesti. Pai nu?!

Aici, GrefierinRomanica ne spune cum judecatorii obliga grefierii sa nu ceara executarea hotararilor lor, sa ramana bani doar pentru primii.

Aici JudedeServici a inceput sa redacteze un manual de supravietuire in justitie.

Aici, defunctul Panait ne reda o epistola a unui cititor despre justitia romana de ti se face parul maciuca.

Aici, partizanii (oare a cui?) si-au lansat Gherila Virtuala. Deja au dat interviuri prin Catavencu.

Aici Penitenciar ne povesteste despre mult asteptatul raport de control de la ANP care e un vax.

Aici, Ultrajuridic a descoperit ce stiam de mult: nereguli financiare cat incape la UNBR.

Justitie cum vrea ICCJ

In urma unei investigatii desfasurate de echipa JIR, am ajuns la concluzia ca judecatorii de la suprema si-au judecat singuri cauzele vizand acordarea sporului pentru risc si suprasolicitare neuropsihica.

Astfel, la data 10.03.2008, ICCJ a decis ca judecatorii, procurorii, magistratii asistenti si personalul auxiliar au dreptul la un spor de 50% pentru risc si suprasolicitare neuropsihica, calculat la venitul de baza anual, si dupa anul 2000. Ei bine, toti judecatorii de la ICCJ, magistratii asistenti si personalul auxialiar al acestei instante erau la data pronuntarii acestei solutii reclamanti in mai multe dosare avand ca obiect pretinderea acestui spor. Astfel ca, doar nu erau fraieri sa spuna in recursul in interesul legii ca acest spor nu se datoreaza magistratilor, cand ei insisi solicitau acest drept de cu cateva luni in urma.

Inca nu am intrat in posesia hotararii date de ICCJ cu privire la acest spor, sa vedem exact cine sunt semnatarii si sa verificam daca la data solutionarii recursului in interesul legii (RIL) figurau ca si reclamanti in dosare pentru care solutia depindea de acesta. Evident, semnatarii sunt cel putin 2/3 din judecatorii ICCJ, asa cum impune art.34 din Legea nr. 304/2007. Dar din ce a aparut in presa, cert este ca printre semnatari sunt si urmatorii judecatori: Nicolae Popa, Anton Pandrea, Livia-Doina Stanciu, Emanuel Albu, Maria Anghelescu, Mircea Aron, Georgeta Barbalata, Voica Barbulescu, Dragos Barcanescu, Mona-Lisa Belu Magdo.

Am analizat dosarele inregistrate pe rolul Tribunalului Bucuresti. Iata dovezile:

- D. 32198/3/2007 In capul listei cu reclamanti e Eugenia Lohan, sefa sectiei de comercial de la ICCJ, urmata de alti judecatori de la ICCJ: Teodorescu, Buta, Bordea, Ciontu, Dragomir, Stancu etc; dosarul a fost inregistrat in 25 sept 2007, ca are ca obiect `spor de stres 50%` (desi suna ciudat, suntem convinsi ca e vorba in realitate de sporul pentru risc si suprasolicitare neuropsihica)

- D 34055/3/2007 il declanseaza sectia civila, adica judecatorii de la ICCJ Cornoiu, Costiniu, Pantea, Tarcea, Nuca, Gaita etc inclusiv Magdo, semnatar cert al RIL. Dosarul e inregistrat pe 8.10.2007.

- D 34478/3/2007 vin altii de la sectia civila – Spineanu-Matei, Tabarca, inclusiv Barcanescu Dragos, semnatar cert al RIL. Dosarul e inregistrat pe 10.10.2007. Si ca sa fie siguri ca vor castiga, au mai inainta un dosar cu acelasi obiect si aceleasi parti, chiar in aceeasi zi: Dosar 34479/3/2007.

- D.32242/3/2007 cuprinde restul judecatorilor de la ICCJ si a magistratilor asimilati, inregistrat pe 25.09.2007. Printre semnatari, si Albu Eugen, Maria Anghelescu, Voica Barbulescu,Barbalata Georgeta, Stanciu Livia-Doina, Mircea Aron semnatari siguri ai RIL.

- inca cativa judecatori de la ICCJ genereaza D.32555/3/2007 inregistrat pe 27 sept.2007, D.33170/3/2007 inregistrat pe 2 oct.2007, D.33522/3/2007 din 4 oct.2007

- mai amintim D 28324/3/2007, D 28865/3/2007, D.30113/3/2007, D.31817/3/2007, D.32406/3/2007, D.33857/3/2007, D.46554/3/2007, D.5487/3/2008 ce au ca obiect cererea pentru sporul de 50% din partea personalului auxiliar si a magistratilor asistenti la ICCJ, actiuni formulate in aug 2007 – febr 2008.

Cum se vede, toate aceste dosare, ale judecatorilor de la curtea suprema sau ale personalului lor sunt declansate inainte de pronuntarea solutiei in RIL.

Nici o sansa ca CSM sa reactioneze cumva. De ce?! Pt ca atat membrii CSM cat si personalul din aparatul tehnic, au generat D.29636/3/2007, inca din 5 sept 2007 si D.31109/3/2007 din 10 sept 2007, D.32752/3/2007 din 28 sept.2007, D. 39895/3/2007 din 14 nov. 2007 etc

Si, cum aratam intr-o postare anterioara, si cei din MJ, INM, Curtea Constitutionala au formulat astfel de actiuni. Daca premierul avea studii juridice, pariu fac ca demara si el un proces.

Prin urmare, solutia la Recursul in Interesul Legii a fost aceea care sa ii ajute pe cei care au pronuntat-o sa castige procesele pe care le aveau intentate.

Premierul si stresatii

Suntem o tara de stresati, recunostem. Sa induri atata prostie te suprasolicita uneori. Dar pentru ca muncim pentru patrie si ICCJ ne-a dat dreptul, noi, magistratii, am dat in judecata statul roman sa ne plateasca un spor pentru risc si suprasolicitare neuropsihica. Ceea ce va costa bugetul tarii cam un sfert de miliard de euro, adica cam cat invart o data cu lopata, in fiecare seara, unii din marii moguli ai Romanicai. Motiv pentru premier de a a lua recent atitudine spunand ca acestia isi stabilesc singuri salariile, ceea ce nu ar intra in aria lor de competenta. Noi spunem ca Tariceanu se inseala: pe de o parte pentru ca aceste procese se datoreaza actelor normative redactate cu piciorul chiar de oamenii din aparatul pe care el gestioneaza; si pe de alta parte el nu tine cont ca o multime de oameni din Guvernul său au cerut si li s-au acordat sporurile pretinse, profitand astfel tocmai de actele pe care ei le-au redactat anapoda.

Sa incepem cu Secretarii de Stat:
Mocuta Gheorghe pretinde spor de ore suplimentare din 11 febr 2008, alaturi de colegii sai din Parchetul General, desi lucreaza in MJ parca din 2007 (sincer, e placut pentru noi, ca judecatori, sa vedem cum procurorii pretind sa fie platiti pentru ore suplimentare, intocmai ca si functionarii, pentru ca noi sustinem de ani de zile ca asta sunt procurorii, niste functionari ai statului). La 19 sept 2007 pretinde si spor de confidentialitate,15%, tot alaturi de cei din PG (de parca munca de procuror nu implica prin ea insasi pastrarea confidentialitatii, ca obligatie de serviciu). Iar in 14 martie 2008 pretinde ca munca sa e periculoasa, si doreste spor de periculozitate de 15% (e o inovatie, dar suna bine, probabil ca si la siderurgisti). Si, ca toata lumea, pe 19 sept. 2007 da in judecata statul sa obtina sporul de risc (e notat gresit in portal) de 50%. Mai are si alte procese, dar nu mai insistam.

Katalin Kibedi, celalalt secretar de stat, tot procuror, e si ea reclamant in dosare contra MJ: mai intai pretinde, in 13 sept 2007, alaturi de consilierii asimilati din MJ, sporul anticoruptie de 30-40% (de parca cei din MJ ar fi avut vreodata dreptul sa judece asemenea dosare). Daca lui Kibedi i s-a delegat functia de ordonator de credite si cum in acest proces este ca reclamant insasi directorul de la Directia de Contencios a MJ, ma intreb cine a mai aparat MJ ca parat – doar nu o fi semnat vreuna dintre cele doua doamne si intampinarea prin care se opun, cum au facut in toate procesele, la acordarea propriilor lor drepturi?! Cat o o priveste pe Kibedi, tare ne e ca ea deja avusese stabilite aceste drepturi din 2006, de Tribunalul Satu-Mare. In fine, ultimul spor cerut de KK este sporul de confidentialitate (actiunea e facuta la Satu-Mare, dar o asteptam si pe cea de la Bucuresti).

Sa continuam cu personalul din MJ, institutie ce intra in alcatuirea executivului:
Ei, dar intreg personalul din MJ e stresat (cu atatea schimbari de ministri in ultimii doi ani, ar si trebui sa fie): pe 13 mart 2008 si la 27 martie dau in judecata MJ si MEF sa le plateasca cei 50%; urmatorii vin a doua zi, in doua sarje; in 28 mart si 31mart mai vin unii; ziua de 1 apr a fost mare pt justitie, caci a mai incasat de la MJ unul, doua, trei dosare, altele vin in 7 apr, 11 apr, 15 apr si tot asa... Crezand ca au dreptul la sporul anticoruptie primit de magistratii care chiar judeca sau ar fi putut judeca asemenea dosare, asimilatii magistratilor dau in judecata MJ cum ca vor si ei acest spor: mai intai in 13 sept 2007 si apoi in 28 nov.2007. Interesant e ca unii figureaza in ambele actiuni. Poate vor sa incaseze de doua ori sporul.

In fine, sa vedem pe unde mai avem functionari stresati:
Nu doar asimilatii din MJ au cerut aceste sporuri. Stresati sunt si asimilatii din CSM, incepand cu 18 apr.2008. Si cei de la INM, din 15 apr.2008. Sau cei de la Curtea Constitutionala, din 9 apr si 11apr.2008. Ori cei din Ministerul Apararii de la Directia Instantelor Militare, unitate militara condusa de un general, fost magistrat, acum pensionar, dar totusi notar.

Iar daca mai punem si stimulentele de peste 1 milion de dolari din MJ, intelegem de ce nu mai sunt bani pt prostimea de magistrati...

Asa ca, ce ar fi ca primul motociclist al tarii sa isi faca ordine mai intai in ograda proprie si apoi sa critice magistratii (pe aia reali, nu asimilati)?!

Judecatori vs DNA

De ceva vreme a izbucnit un conflict intre judecatori si procurorii DNA pe care nimeni nu indrazneste sa il dezbata. Iata istoria:
Marian Oprisan are un dosar – nr. 6811/231/2006 - la Focsani, trimis la Judecatorie de DNA inca din iunie 2006. Judecatorul constata la 14 nov 2007 (e drept, i-a luat cam mult) nulitatea intregii urmariri efectuata de DNA si dispune restituirea dosarul la Parchetul Judecatoriei pentru refacaerea urmaririi penale. Nemultumit, DNA formuleaza recurs, care ar fi trebuit judecat la Tribunalul Vrancea. In paralel insa formuleaza o cerere de stramutare, care se admite de catre ICCJ la 18 martie 2008. Astfel ca pe 21 mart 2008 acest dosar este scos de pe rol si trimis la Tribunalul Cluj, unde a fost stramutat. Ajuns la Cluj, acest dosar primeste un alt numar – nr.1302/117/2008 (desi regulamentul parca spune altceva).
Aparent, e o procedura obisnuita. Realitatea e alta:
a. Oprisan este om politic din zona Vrancei. Initial DNA a crezut ca e mai bine sa stramute dosarul si, inca pe cand acesta era la Judecatorie, a formulat o cerere de stramutare. La care insa ulterior renunta (incheierea nr.5346/18.09.2006). E de notat aceasta, caci nu prea se cunosc cazuri de retragere a cererii de stramutare formulate de parchet…
b. Dupa ce au pierdut la fond, DNA - disperat - formuleaza o a doua cerere de stramutare in recurs, cea indicata mai sus. Printre motivele invocate se afla si demararea unei anchete contra presedintelui Tribunalului, Adrian Neacsu. Ce nu stie opinia publica este ca aceasta ancheta a fost demarata de DNA Galati in baza unei anonime care a fost scoasa la lumina taman in preajma formularii cererii de stramutare.
c. Neacsu nu s-a lasat si a anuntat CSM, cerand o ancheta cu privire la procurorul DNA care a avansat numele lui in sustinerea cererii de stramutare. Din pacate, ceea ce a format opinia judecatorilor de la ICCJ ca dosarul trebuie scos de acolo nu a fost atat cererea de stramutare a DNA, cat mai ales referatul de informare intocmit de presedintele sectiei penale de la Curtea de Apel Galati, care este devastator la adresa colegilor sai judecatori de la Tribunalul Vrancea.
d. In paranteza fie spus, un caz asemanator a avut loc dupa cateva zile la Tribunalul Galati: DNA a aratat presedintei o plangere penala contra sa si femeia s-a abtinut. Ce, era proasta sa treaca prin tot calvarul lui Neacsu?!
e. Tribunalul Cluj e cea mai proasta alegere. Si spun `alegere` si nu `desemnare`, fiindca judecatorii ICCJ nu trag la sorti instantele unde stramuta dosare, ci le aleg ei. Alegerea e proasta pentru ca de la Cluj sunt Morar si Tulus (sefii DNA) si acolo isi desfasoara activitatea sotia lui Tulus si colegi din SoJust ai lui Neacsu. Motiv pentru Oprisan sa ceara o noua stramutare.
f. Neacsu nu se lasa si anunta UNJR, care sesizeaza CSM pentru apararea independetei judecatorilor vranceni fata de DNA si, in plus, cere o cercetare daca un cumva DNA are deja o practica in a `santaja` cu plangeri judecatorii; fata de declaratiile lui Oprisan, UNJR cere apararea impartialitatii judecatorilor clujeni.
g. In timp ce procesul lui Oprisan e inca pe rol, judecatorul de la fond de la Focsani si presedintele de la Tribunalul Vrancea sunt citati la DNA. Nu se stie invinuirea, nici nu exista una caci insa se efectueaza acte premergatoare, ci oamenii sunt citati (procedura care nu este legala in aceasta faza) ca faptuitori (calitate care nu exista in procesul penal).
h. SoJust, asociatia in care Neacsu e presedinte, nu se lasa si scoate un comunicat pe incalcarea prezumtiei de nevinovatie a DNA. De fapt, este continuarea unui studiu de anul trecut. In rezumat, comunicatrle DNA si in general ale parchetului infrang prezumtia de nevinovatie si vor atrage condamnari repetate la CEDO.

Evident, e un razboi intre judecatori si procurorii DNA. Mai mult, mie imi e clar ca procurorii DNA au gasit o metoda de a-si alege judecatorii: nu dai solutie buna, hop! se apuca de facut investigatii contra ta. Sa vedem atunci care coleg ce va prelua dosarul tau va avea curajul de a nu decide cum vrea DNA.

Sunt prost

Am ajuns la concluzia ca sunt prost. De ce?! Pentru ca nu pot intelege ce se intampla prin justitia romana: unii dau ordonante peste noapte (de ex, OUG 100 elimina interviul pentru cei cu 10 ani vechime daca vor sa intre in magistratura, luni apare o Legea 97/1998 de aprobare a OUG care reintroduce interviul, iar dupa doua zile apare o OUG cum ca nu mai trebuie interviu), altii isi angajeaza copiii in institutiile statului modificand regulamente sau incalcand HG-uri, judecatorii isi vand hotararile judecatoresti, procurorii decedati reinvie, iar altii fraudeaza concursuri care sunt totusi validate de CSM, iar opiniile separate nu se publica pe site-ul CSM si pe site-uri private.

Dar, mai ales, sunt prost fiindca nu inteleg cum in aceeasi cauza se dau doua solutii diferite. Atentie, nu vorbesc de doua cauze distincte, din doua dosare diferite, in care s-au dat doua solutii contrare; ci vorbesc de aceeasi cauza care face obiectul a doua dosare distincte in care se dau doua solutii pe invers.

Iata: o tipa din Timisoara castiga irevocabil un proces contra alteia din Bucuresti avand ca obiect un imobil (dec. CAB nr 1551/2007). Cea care a pierdut se gandeste insa sa mai incerce si cu o cale extraordinara de atac si introduce contestatia in anulare; ca solutia irevocabila sa nu se execute intre timp, solicita suspendarea hotararii atacate (dec CAB).

Astfel, in D. 1442/2/2008 inregistrat pe 6.03.2007, se da pe 11.03. 2008 solutia de respingere a cererii de suspendare ca ramasa fara obiect. Motivul? Executarea se incheiase in 4.03.2008, prin executor judecatoresc.

Numai ca a doua zi dupa pronuntarea in primul dosar se inregistreaza un nou dosar, D. 1571/2/2008, cu acelasi obiect si urmarind acelasi lucru: suspendarea hotararii atacate. Solutia se da a doua zi si, minune in justitie!, cererea se admite si se dispune suspendarea executarii dec. CAB nr. 1551/2007 pana la solutionarea cererii de suspendare a executarii formulate in cadrul contestatiei in anulare cu termen in 22.04.2008.

Inca un amanunt: partea de la Timisoara nu a fost citata in cel de-al doilea dosar; femeia nici nu a stiut de procesul prin care i s-a suspendat executarea, desi aceasta parca era deja incheiata.

Nu, hotarat lucru, eu nu mai inteleg nimic. Si nu am sa mai umblu atata pe portal ca cine stie ce mai gasesc. De ex, ca principiul de marketing 3 in 1 se aplica cu succes in justitie atunci cand o cerere de ordonanta presedintiala se respinge ca nelegala, neintemeiata si...neprobata“”.

Idila si cenzura

Astazi, Gardianul ne imbie cu o poveste romantica. Sigur, sunt omise amanunte picante precum eforturile doamnei din dec 2005 de a fi abrogat adulterul, poze cu soferul ajunse inca din 2006 la premier, scandalul de acum cateva luni de pe scarile ministerului cand femeia ranita a incercat sa faca ca tatal sa se intoarca la copil. De mirare e doar de ce asa de tarziu s-a aflat toate astea, desi toti cei patru ministri sub care a fost KK secretar de stat au stiut/aflat de idila. Desigur, date fiind caracterele povestii, ne intrebam daca nu cumva povestea e de laudat si nu de criticat.

La altceva vrem insa sa ne referim. Azi, articolul cu pricina, nu a putut fi accesat de la anumite instante. Astfel, care curios slujbas al statului a vrut si el sa isi clateasca ochii cu ceva poze, a primit un anunt de genul
`Error Message:Access to this resource is Forbidden. Your Information:IP Address: 10.1.49.207 User: DefaultUserDomain: FPDOMAINForbidden Service or banned category: Full URI or Path FilterWeb Address: www.gardianul.ro/2008/04/14/dezvaluiri-c11/doamna_si_soferul_scandal_sexual_la_justitie-s112451.htmlWeb IP: 0.0.0.0 Action:Your administrator has specifically forbidden your access to this site or service`.

Sa ne traiasca administratorul ca are grija sa nu invatam prostii de la mai marii nostri! Pentru cine nu stie, e acelasi administrator care a interzis JudeinRomanica in instante precum Alba, Arad, Bucuresti, Cluj, Mures.

3 si toti 3

La Judecatoria Vatra-Dornei (jud. Suceava) sunt trei judecatori. Care se judeca intre ei: unul e presedinte si se pare ca conduce dictatorial. Ceilalti doi sunt in colegiul de conducere, in care e membru si presedintele, si incearca sa diminueze puterile acestuia. Cum el nu e de acord sa executa hotararile colegiului, cei doi au cerut saptamana trecuta CSM revocarea presedintelui. Intre timp, presedintele judecatoriei a atacat ultima hotarare a colegiului, in care el e minoritar. Cel care judeca cererea e chiar presedintele tribunalului, cel care pe 1 apr 2008 a luat parte la solutionarea la Vatra Dornei a cererii de revocare a hotararii colegiului; deci, e cam implicat...

Judecatoria V.Dornei a adus un iz deosebit in peisajul justitiei romesti, chiar cu valente internationale:

Astfel, cine nu isi mai aduce aminte de judecatoarea voodoo, cea care facea vraji angajatilor, stropea cu lichide birourile, punea pamant de la morti pe sub covoare si lumanari intoarse la biserica, intimada martorii, lovea avocatii, care si-a angajat propria femeie de casa drept femeie de serviciu ce a plecat dupa un scandal in care a sustras un card de la una din judecatoare?
Povestea despre judecatoarea voodoo a aparut pana si in presa britanica The Telegraph si a aparut apoi pe blogurile internationale despre religie si secte – sincer, nu stim un al doilea magistrat roman atat de celebru...
Pentru modul in care se comporta, in 2004 a fost revocata din functia de presedinte, iar in 2006, recidivand, a fost sanctionata de CSM cu reducerea salariului. Numai ca in timpul actiunii disciplinare, se transfera la Jud. Vaslui. Iar in ultima zi la Vatra Dornei sustrage sau distruge niste dosare, astfel ca CSM a mai sanctionat-o o data. Tot cu reducerea salariului pe 3 luni. Si cum nevoia de oameni in justitie e mare si judecatoarea avea grad de tribunal, dupa aceea a fost promovata la Tribunalul Vaslui.

Intorcandu-ne in prezent: sunt doua actiuni pe rol, de domeniul contenciosului administrativ, intentate de presedinte cu privire la ultima hotarare a colegiului de conducere - una e actiunea de anulare a acestei hotarari, care e de abia in prima faza (plangerea prealabila adresata insusi colegiului pentru revocare, procedura desfasurata in 1 apr 2008 in prezenta presedintelui tribunalului si a curtii de apel) ce va fi urmata de contestarea in instanta la tribunal; si una e actiunea de suspendare a acestei hotarari, despre care citim in presa ca se va da solutia luni. Interesant este in aceasta din urma procedura ca cei dati in judecata nu este colegiul de conducere, ci cei doi judecatori individuali care constituie majoritatea in colegiu. Imi si imaginez prima actiune cum va arata: un membru al colegiului de conducere (presedintele instantei) da in judecata colegiul de conducere pentru anularea unei hotarari. Adica, reclamantul e si parat. Tare!